Tag Archives: pacea

Stăpâna inimii mele

Coloseni 3:15 “Pacea lui Cristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători.”

Îmi permit să fac o mică alegorie cu acest verset: Cetatea Trupul lui Cristos = Biserica, locuitorii din Trupul lui Cristos = cei mântuiţi deveniţi mădulare în acest trup, Stăpâna inimii = pacea care stăpâneşte în inima celui mântuit. Astfel iată o imagine a celui care trăieşte în Biserica lui Cristos având Pacea ca autoritate în viaţa sa.

1. Viaţa în “Cetatea Trupului lui Cristos” e o chemare.
Chemarea creştinului este să fie un om al păcii. Noi suntem chemaţi să răspândim pacea lui Cristos. Pacea este compatibilă cu Cristos. Diavolul iubeşte cearta, dezbinarea, vrajba, ura. Omul lui Dumnezeu fuge de toate aceste roade ale firii păcatului. Am fost chemaţi “ca să alcătuim un singur trup,” nu două, nu partide, nu grupuri şi echipe, ci un singur trup. Acest aspect este revelator pentru a descoperi că Isus Cristos se confundă numai cu aceia care fac pace şi trăiesc în pace. Toţi cei care au chemarea de a trăi în pace au harul de a fi chemaţi pietre vii în trupul bisericii.

2. Pacea este stăpâna inimii locuitorului din cetatea “Trupul lui Cristos”
Nu m-am gândit niciodată că pacea este regina inimii credinciosului. Ea este dominanta credincioşilor. Mă gândesc la Mântuitorul meu, oare câtă pace avea în inimă când îşi lăsa mâinile pironite pentru omenire? O, eu cred că nimeni nu a mai avut atâta pace vreodată ca El. A stăpâni pacea în inima noastră înseamnă a lăsa inima noastră să răspundă în acordurile cele mai frumoase la fiecare val de ură, duşmănie, ceartă sau dezbinare. Cine are darul împăcării într-o biserică este omul care a înţeles că singurul loc unde are voie să îşi arate ura este păcatul şi păcătuirea. Să urâm păcatul şi să fugim de el. Să ne certăm cu el şi să îl duşmănim, nu să îl iubim.

O completare: a urâ păcatul nu înseamnă a urâ şi persoana în care locuieşte păcatul. Să încercăm să distingem între păcat şi păcătos. Isus a venit să mântuiască ce era pierdut (a venit pentru păcătoşi). Noi trebuie să fim plini de pace şi doar în privinţa păcatelor să ne revoltăm, să le respingem. Nu trăi liniştit în preajma păcatului. Cel care e plin de pacea lui Cristos se înfioară la vederea păcatului şi fuge de el, se fereşte de el.

3. Recunoştinţa este cel mai discutat subiect din cetatea “Trupul lui Cristos”
Asemenea unui subiect de ziar bun, recunoştinţa este cel mai frumos subiect al locuitorilor din Cetatea “Trupul lui Cristos”. A fi recunoscător pentru tot ceea ce ai, a fi mulţumitor pentru mântuirea în dar, a fi de accord că trăieşti prin har înseamnă a trăi prin recunoştinţă. Nu e nimic al nostru pe acest pământ. Nu suntem stăpâni nici pe viaţa noastră, nici pe casa noastră, pe nimic. Să învăţăm să “fim recunoscători” este începutul trăirii în pace.