Binecuvântările nădejdii în Dumnezeu

Plângerile lui Ieremia 3:25-26 “Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută. Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.”

Prima meditaţie a lunii septembrie din anul ăsta e una despre nădejde. De curând am avut această experienţă a nădejdii în Domnul într-un moment în care căzusem în deznădejde şi întristare. Citeam aceste versete şi mi-am spus în sinea mea că dacă nădăjduiesc în Domnul pot să experimentez bunătatea lui Dumnezeu în viaţa mea. În momentele în care citeam aceste versete căutam în rugăciunile mele să îi spun Domnului un lucru de care aveam mare nevoie la momentul respectiv. După ce am citit aceste versete am început să mă rog versetele acestea: “Doamne, Tu promiţi bunătatea Ta acelora care nădăjduiesc în Tine. Doamne Tată Scump, inima mea are nevoie de bunătatea Ta. Nu pot face nimic fără Tine, sunt falimentar. Fă să vadă ochii mei împlinirea acestor versete, fiindcă Tu eşti nădejdea mea. Ajută-mă să aştept în tăcere ajutorul Tău, căci nu de la oameni vine ajutorul ci ajutorul vine de la Domnul care a făcut cerurile şi pământul; Amin.” Răspunsul şi ajutorul a venit imediat.

Domnul are această carte pentru noi, Biblia, ca să credem în mesajul ei. Nu trebuie să cunoaştem texte magice, nu trebuie să facem ceva fapte ieşite din comun, nu trebuie nici măcar să ne sacrificăm lucrurile câştigate; tot ce trebuie să facem este să ne aşezăm sub autoritatea Bibliei şi a mesajului ei. Să primim nădejdea prin înţelegerea jertfei lui Isus Cristos.

Citind în Scriptură, am învăţat să mă rog din ea, mă folosesc de versetele ei, fiindcă sunt cuvintele lui Dumnezeu în ea. Mă rog fiindcă vreau să comunic cu Domnul meu, iar Dumnezeu mă aude, mă ascultă şi mă înţelege cu atât mai mult cu cât pun la temelia vocabularului meu cuvintele Scripturii. El vede preocuparea mea de a asculta mesajul Bibliei. Acum să fim atenţi: noi nu-L putem cumpăra pe Dumnezeu prin cuvintele noastre! NU! Dar orice suflet care se delectează cu ceva vorbeşte tot mai mult despre acele lucruri. La fel este şi cu rugăciunea de adorare făcută ca urmare a descoperirii caracterului lui Dumnezeu în Biblie. Eu cred ce scrie acolo pe cuvânt. Aşa se întâmplă că încep adeseori rugăciunea cu: “Doamne Tu eşti… bun, atotştiutor, credincios, atotprezent, atotputernic… + şi lista poate să continue – încât ajung să vorbesc cu El folosindu-mă de personalitatea extraordinară pe care o are Dumnezeu în urma fiecărui episod relatat în cărţile Bibliei. Zilnic descopăr că El este un Dumnezeu al promisiunilor împlinite. Astăzi scriu despre Dumnezeu ca despre Acela care este bun cu cine nădăjduieşte în El.

Nădejdea în Cristos Isus, Mântuitorul şi Domnul, îl provoacă pe Dumnezeu să fie bun cu noi. Să ne punem încrederea în Domnul înseamnă să ne punem şi nădejdea şi dragostea noastră la dispoziţia Fiului lui Dumnezeu. El poate face lucruri mari şi minunate oridecâteori înţelegem că atitudinea noastră plină de smerenie şi dedicare faţă de El poate să se transforme în râuri de binecuvântări pentru noi şi cei din jurul nostru.

Tăcerea este spaţiul în care poţi auzi cel mai limpede susurul blând al ajutorului divin. Murmuri în rugăciune un necaz, o suferinţă, un neajuns, şi pe urmă într-o atitudine plină de nădejde auzi cu urechile tale transformarea din jurul tău.

Modul în care aşteptăm cred că defineşte o mare parte a nădejdii în ajutorul Domnului. Cine îşi pierde răbdarea disturbă liniştea şi tăcerea în care se poate simţi cel mai frumos glasul lui Isus Cristos manifestat în viaţa noastră prin Duhul Sfânt.

Să mulţumim Domnului pentru binecuvântările promise ca urmare a nădejdii noastre în El. Domnul promite să fie bun cu toţi cei ce-L caută şi cu toţi aceea care îşi pun nădejdea în El.

Fiţi binecuvântaţi!

Advertisements

De ce atârnă binecuvântarea omului?

Ieremia 17:5-8
5 Aşa vorbeşte Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!
6 Căci este ca un nenorocit în pustiu şi nu vede venind fericirea; locuieşte în locurile arse ale pustiului, într-un pământ sărat şi fără locuitori.
7 Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul!
8 Căci el este ca un pom sădit lângă ape care-şi întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură când vine, şi frunzişul lui rămâne verde; în anul secetei nu se teme şi nu încetează să aducă rod.

Cum arată un om care nu vrea să îl aibă pe Dumnezeu cu El?

1.Când Ieremia traduce “încrederea în om” o face egală cu încrederea într-un muritor. În momentul când inima unui om se încrede într-un muritor acel om îşi abate de fapt inima de la Domnul. Este umblarea noastră definită prin umblare prin credinţa în Isus Cristos şi în Cuvântul lui Dumnezeu?  Dacă ne încredem în om suntem puşi sub osânda acestui blestem şi suntem deja departe de Faţa Domnului. Un om fără Dumnezeu este un om pentru care oamenii sunt singurul lui sprijin. Ce face însă în ziua când oamenii îl părăsesc? Răspundeţi-vă voi fiecăruia.

2.Un om fără Dumnezeu este un om “nenorocit”, ” nu vede venind fericirea”, locuinţa sa este goală de oameni cu care să se bucure cu adevărat. Cu alte cuvinte îi lipseşte adevărata fericire a vieţii dată de umblarea prin încrederea în Domnul.

Cum arată omul binecuvântat?

Este un pom sădit lângă ape “nu se teme” de potenţialele pericole. Nu încetează să aducă roade. În altă parte a Bibliei, în psalmul 1, omul fericit este ca un pom sădit lângă un izvor de apă care îşi dă rodul la vremea lui.
Slavă Domnului pentru toţi aceia care înţeleg că Biblia este izvorul de viaţă, apa vieţii care alimentează vieţile noastre cu putere şi dragoste faţă de semeni şi mai ales faţă de Dumnezeu. Încrederea în Domnul este cheia frumuseţii sale interioare. Dacă ne încredem în Domnul nu avem de ce să ne temem, avem un Dumnezeu care zi de zi ne face să fim plini de putere, prin Cuvânt. Ne alimentăm cu voia Sa, devenim mai încrezători în ce spune şi promite Biblia şi ne umplem de Duhul lui Dumnezeu. Un om binecuvântat este caracterizat de încrederea în Domnul. Binecuvântarea atârnă de încrederea noastră în Dumnezeu. Noi ştim că El ne vrea binele, ne vrea mântuiţi prin credinţă.

Fiţi binecuvântaţi!

Bunătățile Domnului

Plâng. 3:22-23 ”Bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineață. Și credincioșia Ta este așa de mare!

Plângerile lui Ieremia sunt o consecință a neascultării poporului evreu. El plânge cetatea Ierusalimului acum jefuită, doborâtă și arsă. Ar putea cineva privi cu speranță la un loc răvășit? Ieremia plânge cu amar dar nu contestă calitatea atributelor lui Dumnezeu. Meditația de azi este următoarea: privește din necazul și suferința împrejurării către Dumnezeul care rămâne bun! 

Bunătățile Domnului nu s-au sfârșit! Fie ca acest adevăr să ne umple viața când stăm cerem ceva cu ardoare Domnului! Cu cine e Bun Domnul? Răspuns: cu cine nădăjduiește în El (versetul 25). 

Dacă în această dimineață te-ai trezit lipsit, necăjit, în vreo nevoie specială nu uita că bunătățile Domnului nu s-au sfârșit! Apelează la ele căci sunt disponibile tuturor acelora care nădăjduiesc în Domnul! Fiecare dimineață ne prezintă o nouă fațetă a bunătății lui Dumnezeu față de noi. Recunoaște-o în rugăciune, cere-o cu ardoare și trăiește nădăjduind fiindcă te bucuri de ea mereu.

Fii binecuvântat!

Încrede-te în ce spune Sfânta Scriptură

Ieremia 1:12 „…căci Eu veghez asupra Cuvântului Meu, ca să-l împlinesc.”

Adeseori ne încredem în vorbele celor dragi, într-ale prietenilor sau rudeniilor de aproape, dar cât de greu ne vine să spunem că avem încredere în cuvintele Scripturii. Astăzi vă propun o meditație în sensul întăririi convingerii că tot ce citești dimineața din Biblie are valoare transformațională.

1. Descoperă că El încă veghează!

Observă ce-i spune Dumnezeu lui Ieremia când îl cheamă în lucrare: Eu veghez… Dumnezeu este mereu de veghe în Univers. Nimic nu-i scapă. Tot ce se întâmplă este îngăduit de El. Mai ai încredere că El este în control în viața ta? Nimic nu-i scapă lui Dumnezeu. Nicio naștere, niciun neajuns, niciun om aflat în nevoie, totul este gol și descoperit. Vegherea lui Dumnezeu se face după Cuvânt! Nici un cuvânt rostit de Dumnezeu nu e lipsit de putere. De aceea te invit să îl privești pe Dumnezeu ca și un Veghetor desăvârșit! El nu uită și nu doarme când e vorba să își împlinească promisiunile față de tine!

2. Descoperă că El încă lucrează!

Împlinirea Cuvântului reprezintă o preocupare majoră a lui Dumnezeu. Veghez… ca să-l împlinesc. Această asiduă împlinire minuțioasă mă învață credincioșia lui Dumnezeu față de ce a spus. Asigură-ți credința privind Scriptura ca adevăr absolut! Cristos și-a dat viața pentru ca omul să fie din nou restaurat prin credință și pocăință (Acesta este planul lărgit al lui Dumnezeu). Toată preocuparea lui Dumnezeu este aducerea laolaltă a planului de mântuire în Cristos, fiul Său. Toate promisiunile din Scriptură se vor împlini pentru că El lucrează ca să împlinească Cuvântul. Să fii sigur că timpul nu trece degeaba niciodată! E timpul îndurării lui Dumnezeu pentru ca planul Său să se împlinească întru totul și cu viața ta, și cu a mea și cu întregii omeniri. Poate că acest timp al împlinirii este o binecuvântare pentru tine, în sensul că mai ai șansa de ați îndrepta viața în lumina Scripturii… El să lucreze în acest sens în viața fiecăruia dintre cei care citesc Scriptura.

Fii binecuvântat!

Sfidarea Cuvântului lui Dumnezeu

Ieremia 36:23 “După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului, şi a aruncat-o în jăratecul de cărbuni, unde a fost arsă de tot.”
1. Dezinteresul faţă de Cuvânt
De câte ori asculţi Cuvântul lui Dumnezeu eşti pus în situaţia de a te conforma (ai şansa de a te supune/pocăi) voii lui Dumnezeu revelată acolo. Capitolul 36 are ca punct culminant arderea cărţii cu profeţia lui Dumnezeu rostită lui Ieremia. Acest papirus a fost scris de Baruc (un scrib, un confident al lui Ieremia) la îndemnul şi dictarea lui Ieremia însufleţit de Duhul lui Dumnezeu care i-a readus aminte toate profeţiile premergătoare capitolului 36 şi pe cele viitoare.
Împăratul Ioiachim are şansa să dea ascultare (de a a avea dispoziţia de a asculta cu dorinţa de a pune în aplicare) dar este indiferent şi sfidător.

Toţi cei credincioşi care aud Cuvântul lui Dumnezeu şi nu-l împlinesc cu fapta cu cine se aseamănă? Nu lăsa timpul în care te expui Cuvântului lui Dumnezeu să fie o simplă privire într-o oglindă care nu-ţi stimulează dorinţa de a fi precum Cristos. Versetul 23 spune în început că Iehudi a apucat să citească doar trei sau patru foi… şi apoi împăratul a intervenit. Nu mă mai interesează asta, spune Ioiachim, nu are nimic care merită crezut… basme, poveşti… DEZINTERES. Dumnezeu să ne dea răbdare să ascultăm tot Cuvântul lui Dumnezeu, nu să ne plictisim aşa cum se întâmplă astăzi la multe predici pline de har.
2. Sfidare faţă de Cuvânt
Împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului. NU e asta sfidare?! Nu e gestul acesta disgraţios, intrigant şi dureros? Să ai şansa să te pocăieşti, să ştii ce te aşteaptă dacă te pocăieşti, să ştii ce te aşteaptă dacă nu o faci şi să faci gestul sfidător al autorităţii tale faţă de Cuvânt. Iubiţii mei, noi nu avem nicio autoritate să ne comportăm astfel faţă de Cuvânt, dar deşi actul/papirusul, Cartea Sfântă poate fi tăiată sau mistuită în foc, asta nu şterge autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu. Un singur lucru de pe pământul păcătos are deja veşnicia: Cuvântul lui Dumnezeu. Noi avem veşnicia în El, şi totuşi aruncăm veşnicia noastră adesea în focul indiferenţei, nepăsării.
Ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, căci atâta vreme cât mai ai harul acesta ai şansa pocăinţei. Ioiachim a murit  cu pedeapsa scrisă din nou într-o carte rescrisă de Baruc. În ea s-au mai adăugat nenorocirile lui Dumnezeu. Cuvântul are scop aici: pocăinţa; Cuvântul nesocotit aduce pedeapsa: Ioiachim a murit fără ca familia sa să mai urce la tron! I s-a luat binecuvântarea pe care o avea la îndemână. S-a jucat cu Cuvântul lui Dumnezeu….

ASCULTĂ, ASCULTĂ, ASCULTĂ CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU!  Nu e un sfat ci este o poruncă dacă vrei să fii mântuit!
Dumnezeu să ne ajute la aceasta!

F.M.

Iubita lui Dumnezeu

Ieremia 12:7-8 ” Mi-am părăsit casa, şi Mi-am lăsat moştenirea, Mi-am dat pe iubita Mea în mâinile vrăjmaşilor ei. Moştenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure, a mugit împotriva Mea; şi de aceea o urăsc”.
1. Dumnezeu iubeşte
Dumnezeu şi-a iubit poporul. Israelul era o teocraţie în care regulile erau Tora, erau Legile lui Moise. Dumnezeu este prezentat de Ieremia aici ca locuind în aceeaşi casă cu Israelul, având aceeaşi moşie. Dar şi mai frumoasă comparaţie este cea cu iubita lui Dumnezeu, Israel. Oamenii din Israel erau iubiţii Domnului, erau şi sunt poporul Său, cel cu care Dumnezeu a încheiat un legământ veşnic.
2. Dumnezeu urăşte
Când poporul iudeu a întors spatele Domnului, Dumnezeu i-a chemat cu drag înapoi. Biblia ne arată răbdarea extraordinară a lui Cristos pentru om. Invitaţia la pocăinţă scaldă Biblia dintr-un capăt la celălalt. Dar oare cum e când simţi că Dumnezeu părăseşte moştenirea, şi o urăşte pentru că a îndrăznit să “mugească” împotriva Sa. (versetul 8)
3. Dumnezeu suferă
Când am citit pentru prima dată partea din versetul 7 care spune Mi-am dat pe iubita Mea în mâinile vrăjmaşilor ei, am realizat cum priveşte Dumnezeu relaţia Sa cu Israel. Ea a fost de la bun început aşezată pe un legământ al dragostei. Ca să înţeleagă cât de mult Dumnezeu iubeşte poporul, El este pregătit acum să îi arate o demonstraţie. Să îşi de-a “iubita”, adică poporul pe care îl iubeşte cel mai mult, în mâinile acelora care i-ar putea face cel mai mult rău, din pricina necredincioşiei în legământul “iubitei” cu Dumnezeu. Observ aici că Dumnezeu suferă trădarea în dragoste a poporului Său. Să îl superi atât de tare pe Dumnezeu încât să rostească cuvintele acelea cred că este cutremurător. Eu nu aş putea să-mi dau iubita în mâinile vrăjmaşilor ei, adică să o expun în faţa tuturor acelora care i-ar face rău imediat.

Aplicaţie: când suntem copii ai lui Dumnezeu putem vedea dragostea Sa pentru noi în fiecare zi în care El ne poartă de grijă. Pentru El suntem iubita Lui, cea la care cineva ţine cel mai mult. El face totul pentru persoana iubită, pentru cei credincioşi Lui.
– haideţi să ne arătăm mulţumitori pentru dragostea lui Dumnezeu
– haideţi să urâm răul şi pe Diavolul şi să ne întoarcem la dragostea dintâi cu pocăinţă
– haindeţi să folosim cuvinte de dragoste pentru Dumnezeu zilnic în rugăciunile noastre
– haindeţi să facem acte prin care să arătăm că Îl iubim pe Dumnezeu

Fiţi binecuvântaţi!

Acesta este Dumnezeul meu!

Ieremia 10:6 “Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu, şi mare este Numele Tău prin puterea Ta”.
Dacă vrei să ştii cine este Dumnezeul meu şi cum arată El am să îţi citez câteva versete din Ieremia 10. Mă rog Domnului ca această imagine şi credinţă să o avem toţi despre Domnul Dumnezeu. În faţa multor oameni idolatri să ştii cine este şi cum este Dumnezeul tău este o încurajare veşnică. Cu cine o să-L compari pe Cel care a făcut totul? Cu ce ai să-L asemeni? Cu cine ai să-L înlocuieşti mai bun?

1. Dumnezeul meu este Mare şi Atotputernic
“Ieremia 10:6 Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu, şi mare este Numele Tău prin puterea Ta.”
2. Dumnezeul meu este Împăratul neamurilor
“Ieremia 10:7 Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor?…”
3. Dumnezeul meu este singurul Dumnezeu adevărat
“Ieremia 10:10/a Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat…”
4. Dumnezeul meu este singurul Dumnezeu viu
“Ieremia 10:10/b Dar Domnul… este un Dumnezeu viu”
5. Dumnezeul meu este un Împărat veşnic
“Ieremia 10:10/c Dar Domnul este …. un Împărat veşnic.”
6. Dumnezeul meu este Creatorul pământului
“Ieremia 10:12/a Dar El a făcut pământul…”
7. Dumnezeul meu este Creatorul lumii
“Ieremia 10:12/b Dar El (…) a întemeiat lumea prin înţelepciunea Lui”
8. Dumnezeul meu este Creatorul naturii şi al fenomenelor naturii
“Ieremia 10:13 La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere fulgerelor şi ploii, şi scoate vântul din cămările Lui.”
9. Dumnezeul meu este Dumnezeul lui Israel
“Ieremia 10:16 Dar Cel ce este partea lui Iacov, nu este ca ei; căci El a întocmit totul, şi Israel este seminţia moştenirii Lui…”
10. Dumnezeul meu este Întemeietorul a tot ce există
“Ieremia 10:16/b …căci El a întocmit totul, (…) Domnul oştirilor este Numele Lui”.

Dar al tău?
Fii binecuvântat!