Lecţiile de la râul Ahava

Ezra 8:21, 23 “Acolo, la râul Ahava, am vestit un post de smerire înaintea Dumnezeului nostru, ca să cerem de la El o călătorie fericită pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru tot ce era al nostru. (…) Pentru aceasta am postit şi am chemat pe Dumnezeul nostru. Şi El ne-a ascultat.”

În meditaţia de azi am stat puţin timp asupra acestui verset. Ce face aici Ezra este să le arate de fapt evreilor cum trebuie să se comporte ca popor al lui Dumnezeu în faţa neprevăzutului, în orice moment cheie.

În momentele de cumpănă ale vieţii se pot vedea disciplinele spirituale pe care le urmăm. În momentele de cumpănă suntem expuşi. Fie arătăm cine este Dumnezeul nostru, fie arătăm cine suntem noi. Prin ce face Ezra aici cred că ne arată de fapt două dintre cele mai spectaculoase discipline spirituale ale vieţii sale: postul şi încredinţarea în rugăciune. A fi preot în Babilon, preot al adevăratului Dumnezeu, preot pentru sufletele apăsate de păcatul trădării şi părăsirii lui Dumnezeu nu a fost un lucru uşor. Ezra predă o lecţie spirituală pe care israeliţii trebuiau să o înveţe înainte de a ajunge la Ierusalim: postul şi rugăciunea.

Templul era zidit deja, de ce era nevoie acum la Ierusalim era reconstrucţia spirituală. Israeliţii din Ierusalim aveau nevoie de israeliţi smeriţi şi credincioşi lui Dumnezeu.

Dragii mei, în faţa neprevăzutului avem soluţii. Noi nu ne împiedicăm când nu se mai vede clar capătul unui drum, noi avem postul şi rugăciunea. Cu ele facem loc Luminii să luminezeze întunericul nostru.

Ezra cere o călătorie fericită. Post şi rugăciune pentru o călătorie? Da. Fiindcă nu era important numai să ajungă la Ierusalim ci era la fel de important şi cum ajung ei la Ierusalim. Mulţi dintre noi pierdem adeseori din vedere “călătoria spre” şi facem o adevărată problemă din “destinaţie”. Cred că ce face o destinaţie frumoasă, este suma acţiunilor noastre de dinainte de expediţie. E important planul pe care îl ai, e important bagajul pe care îl ai, şi e şi mai important scopul pentru care mergem unde mergem.

“Mâna Dumnezeului nostru este spre binele lor, peste toţi cei ce-L caută”, (versetul 22) iar acest lucru presupune pentru fiecare credincios un bagaj spiritual pe care trebuie să îl luăm cu noi oriunde.

Fiţi binecuvântaţi!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s