Locul de care trebuie să ştii

Ezra 3:3 “Au aşezat din nou altarul pe temeliile lui, măcar că aveau să se teamă de popoarele ţării, şi au adus arderi de tot Domnului, arderile de tot de dimineaţă şi de seară.”

În capitolul 3, cei care au venit cu Zorobabel din Babilon la Ierusalim. Ei veniseră să refacă relaţia ruptă cu Dumnezeu prin păcat. Relegarea relaţiei lor trebuia să fie intermediată de jertfe, jertfele poruncite de Dumnezeu prin Moise în cartea Levitic. Ce descoperim acum la popor este setea după închinare: Ezra 3:1 “…poporul s-a strâns ca un singur om la Ierusalim”. De ce? Fiindcă erau în luna a 7-a , iar în vremea aceea toţi bărbaţii trebuiau să se suie la Ierusalim la ultima sărbătoare din an, sărbătoarea Corturilor. Dorinţa întâlnirii trebuie să vină din partea omului.

Dumnezeu şi-a răscumpărat poporul Său din Egipt ca să poată avea o relaţie cu el, ca El să fie Dumnezeul lor. A creat apoi contextul ca omul să se poată apropia prin ascultare şi supunere faţă de Legea Sa, fiindcă El este sfânt şi omul cu se putea apropia de Dumnezeu oricum. Apoi a dat porunci privitoare la locul întâlnirii cu El să fie Cortul întâlnirii. Acolo le-a spus israeliţilor că El se va aşeza şi va locui în mijlocul lor. Condiţia întâlnirii era împlinirea Legii. Astfel, avem Legea şi Cortul întâlnirii cele 2 premise pentru închinare. Dacă ar fi fost lăsată de Dumnezeu doar legea, imaginaţi-vă cât de greu ar apăsa asupra noastră conştiinţa, fiindcă ştim din Biblie că “toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu”. Prin lege omul realizează standardul înalt pe care îl cere Dumnezeu, standard pe care omul nu îl poate împlini. Dumnezeu a adăugat la Lege şi Cortul întâlnirii, creând astfel un loc în care se pot rezolva conflictele cu standardul cerut prin Lege. Dumnezeu a creat Cortul din dorinţa ca relaţia omului cu El să nu se rupă ci să poată continua.

La cort era prezent altarul pe care se ardea jertfa necurmată ce garanta prezenţa lui Dumnezeu. Sistemul jerfelor era ceea ce dădea unicitate închinării de la Cort a evreilor.
“Arderea de tot pe care au adus-o israeliţii în Ezra 3:3 le aducea aminte acestora că sunt ai Domnului în întregime, în totalitate, exact cum se face scrum întreaga jertfă. Trei erau jertfele pe care le-a poruncit Dumnezeu poporului Său: arderea de tot, jertfa de mulţumire şi cea pentru păcat. Ce-a de-a doua le arăta evreilor că întreaga lor viaţă depinde de Dumnezeu iar jertfa pentru păcat le sublinia faptul că ei erau datori să dea socoteală lui Dumnezeu pentru orice lucru” (detalii în Beniamin Fărăgău -Ezra, Cluj-Napoca, 2011).

Noi astăzi avem intrare liberă la Tatăl prin Isus Cristos, jertfa neprihănită dată la moarte pentru păcatele lumii. Prin mortea Sa închinarea oamenilor nu mai este mijlocită de Templul de pietre ci se face prin intermediul Trupului lui Cristos care este Biserica. Noi ajungem la Dumnezeu prin Isus Cristos. “Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”, spune Însuşi Mântuitorul nostru. Crucea şi jertfa lui Cristos au un rol esenţial în închinarea noastră, Biserica are rolul de a facilita apropierea noastră de Dumnezeu. Nu putem veni înaintea lui Dumnezeu fără jertfă, de aceea avem nevoie de altar. ReConstrucţia relaţiei noastre cu Dumnezeu trebuie să înceapă de la cruce fiindcă acolo ne ducem cu toate păcatele noastre, acolo aducem mulţumiri şi acolo dau socoteală de umblarea mea. 

Realizez că meditaţia de azi trebuie să aibă de a face cu o introspecţie a vieţii interioare: mai e dorinţă de închinare, realizez câte a făcut Dumnezeu pentru ca eu să am o relaţie personală cu El, ştiu eu unde este altarul închinării şi ce trebuie să pun pe el?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s