Cum să fugi de prieteniile rele?

Psalmul 26:4-5 „Nu șed împreună cu oamenii mincinoși, și nu merg împreună cu oamenii vicleni. Urăsc adunarea celor ce fac răul și nu stau împreună cu cei răi.”

Dumnezeu este sfânt. Mereu m-am întrebat de ce Dumnezeu ne avertizează cu privire la cei răi.

Cine sunt cei de care trebuie să ne ferim? Aceștia sunt „oamenii mincinoși”, „oamenii vicleni”, oamenii care fac răul (răuvoitori/răufăcători).

Psalmistul spune că tovărășia lor este o cursă pentru cel neprihănit, de aceea lumina care este în noi se stinge în momentul întovărășirii. Practic cum putem fii noi o lumină pentru cei răi dacă nu ne adunăm cu ei? Simplu: spunând păcatului lor pe nume. Niciodată nu va fi greu să luminezi dacă te obișnuiești să mărturisești adevărul din start. Nu ascunde că ești copil de Dumnezeu de la bun început.  Cuvântul lui Dumnezeu ne spune ce este rău și ce este bine. Însuși Duhul lui Dumnezeu ne adeverește care relații sunt sănătoase pentru noi și care nu.

Observați progresia păcatului legăturii cu păcătoșii:

1. Nu șed… nu merg… urăsc… nu stau împreună cu!

Cât de categoric trebuie să fie principiul tău cu privire la tovărășia rea? Foarte categoric și extrem de răspicat! Noi trebuie să fim o lumină pentru ei încă de la început. Complacerea în relații păcătoase, cu prieteni care trăiesc în lucruri murdare (droguri, furt, filme murdare, înjurături, glume de prost gust, beții, bârfe, necurății, și altele) nu ne duc decât în a stinge lumina care este în noi. Pata care se pune pe noi mergând împreună cu cei răi, chiar dacă s-a pus în condiții de împotrivire față de păcat nu va putea fi ștearsă o viață întreagă, căci la un moment dat va creea o umbră înaintea celor cu care ne-am întovărășit. Schimbarea anturajului, orașului, nu e de ajuns. Ochii lor o vor vedea mereu asupra noastră. Totuși există har pentru cei care sunt deja afectați de legături nesănătoase:

Sângele lui Cristos poate să spele păcatul tovărășiilor păcătoase. Dacă Dumnezeu îl spală ca urmare a mărturisirii, El ne dă o haină imaculată pe care trebuie să o prețuim. E vorba de inima curată, născută din nou. Putem ca răscumpărați să ne rugăm pentru cei care îi știm că fac răul.  În Noul Testament copilul născut din nou este descris de o viață nouă cu anturaje sănătoase, de aceea apostolul Pavel spune „cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi”.

Ce trebuie să vadă un prieten, un cunoscut la tine ca întoprs din nou? Oare ezitare? Mândrie? Respingere? Nu ci trebuie să vadă dragostea ta pentru Dumnezeu. Versetul 8 al aceluiași psalm ne spune: „Doamne, eu iubesc locașul Casei Tale, și locul în care locuiește slava Ta.”

Copiii lui Dumnezeu trebuie să caute lumina prezenței lui Dumnezeu. Trebuie să umble în prezența Sa și sub călăuzirea Sa. Nimic nu este mai frumos decât un copil crescut în frica de Domnul, un copil cu dragoste față de locașul Casei de rugăciune.

Așa să ne ajute Domnul pe toți! Fiți binecuvântați!

Norul călăuzirii lui Dumnezeu pentru cei care caută cerul senin!

Numeri 9:18 „Copiii lui Israel porneau după porunca Domnului și tăbărau după porunca Domnului; tăbărau atâta vreme cât rămânea norul deasupra cortului.”

Acești copii ai lui Israel au avut o călăuzire extraordinară în nor. Ei au recunoscut că norul este prezența lui Dumnezeu. În cartea Exod în capitolul 13:21-22 se spune că „Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzască pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze (…) stâlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stâlpul de foc în timpul nopții.”

E „norul” deasupra căminului tău? Orice credincios trebuie să umble sub stricta supraveghere a lui Dumnezeu. Cine zice că este credincios dar nu-L are pe Dumnezeu deasupra lui, la nivelul sufletului și umblării creștine este în afara voii Sale. Norul, prezența lui Dumnezeu era manifestarea vizibilă a prezenței lui Dumnezeu. O singură dată în istoria ieșirii poporului evreu din Egipt norul a stat înapoia lor; era la Marea Roșie…

Ce frumos poți vedea în felul în care se poziționa norul că Dumnezeu era cu un pas în fața lor mereu, ferindu-i de direcții greșite, de alegeri greșite, de dușmani mai puternici. În acea noapte când copiii lui Israel au trebut marea Roșie norul a avut o parte întunecoasă (spre dușmanii poporului evreu, egiptenii), iar în cealaltă parte era luminos (spre marea Roșie, spre copiii lui Israel) care trebuiau să vadă pe unde îi va trece Domnul). Observați că în stâlpul de nor este Domnul (Exodul 14:24 „În straja dimineții, Domnul, din stâlpul de foc și de nor, S-a uitat spre tabăra Egiptenilor și a aruncat învălmășala în tabăra Egiptenilor.

Observați de ce copiii lui Israel nu mai doreau să plece niciodată fără să plece norul mai întâi? Probabil că acest semn era cea mai evidentă mărturie a puterii lui Dumnezeu în viața lor. N-ai vrea să stai lipsit de puterea aceasta! Ai dori să fii mereu cu ochii pironiți și să primești liniște văzând că în nor vezi biruințele trecute și pe cele viitoare.

Când Dumnezeu este cu noi nimeni nu ne poate sta împotrivă! Faptul că în textul din Numeri norul acoperea cortul nu face decât să arate că acolo era prezența lui Dumnezeu, că în cort puteai să te întâlnești cu Dumnezeu, că în cort și în nor puteai vedea aceeași prezență divină.

Dar totuși care este diferența între prezența din cort și cea din nor? În cort poporul venea în prezența lui Dumnezeu pentru închinare și pentru aducerea jertfelor pentru ispășirea păcatelor, în nor poporul vedea puterea ocrotitoare a lui Dumnezeu fără de care nu ar fi fost încrezători de la o zi la alta. Nu aș vrea să supra licitez versetul dar cred că putem lua un gând la care să medităm. Atâta vreme cât simți prezența lui Dumnezeu într-un loc, nu-ți muta tabăra, du-te când se duce El, așteaptă să vezi unde merge El și caută prezența Lui să nu o pierzi din vedere. Cât timp suntem în prezența Sa suntem ocrotiți, păyiți și binecuvântați!

Norul pentru noi este prezența lui Dumnezeu. Isus Cristos le spune ucenicilor că acolo unde sunt doi sau trei adunașți în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor. Asta înseamnă că prin Duhul Sfânt putem fi siguri că Isus Cristos este cu noi. Cum putem totuși creea o imagine clară, materială a prezenței lui Isus cu noi? Simplu prin păstrarea sub ochii noștri a învățăturilor lui Cristos. Lui Timotei i se spune că „Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu (e plină de El, de mesaj ceresc) și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănre, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.”

În Psalmi ni se spune „Strâng Cuvântul Tău în inima mea ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.” Observați puterea Cuvântului? Mesajul Scripturii ar trebui să ne spună mereu direcția bună a umblării în sfințire.

Fiți binecuvântați!

Cum arată Isus în ochii unui orb?

Uneori imnurile creștine ascund detalii imprezibile, dar cele mai multe sunt cântate pentru că au un conținut puternic ancorat în viața Domnului Isus Hristos. Noi ne trăim viața după modelul Său și așteptăm să ne întâlnim cu El la sfârșitul vieților noastre. Iată o cântare care poate să va atingă sufletul, scrisă de o compozitoare oarbă care l-a văzut mai bine pe Creatorul noastru decât ni l-am fi putut noi imagina chiar dacă vedem:

Știți care e istoria acestei melodii? Fanny Crosby a rămas oarbă la scurt timp după naștere, dar l-a cunoscut pe Domnul și întrega ei viață a stat lângă Domnul. A scris numeroase imnuri creștine printre care și Ce mare și sfânt e Isus. Ea și-a exprimat bucuria că Dumnezeu a păstrat-o oarbă pentru ca astfel l-a putut cunoaște într-un mod special. Și dacă veți fi atenți la versurile cântării veți înțelege cum îl vede pe Dumnezeu un orb mântuit.

Melodia de mai sus a fost cântată de un quartet. The Haven Quartet – am putea traduce cu „Cvartet al Paradisului”- este alcătuită din: Walt Harrah, Randy Crenshaw, Bill Cantos, Jeff Gunn. Formația lor a început să capete contur la un post de radio din America undeva în preajma anilor 1930-1940. După 1950  și-au înregistrat melodiile și continuă, după câte se pare, tradiția mărturisirii lui Cristos cântând imnuri tradiționale creștine.

Dar nu rețineți detaliile formației muzicale ci rețineți imaginea creionată de Fanny Crosby, o compozitoare oarbă care a pictat prin cuvinte poate una dintre cele mai frumoase pânze cu imaginea lui Dumnezeu:

Ce mare și sfânt, minunat și slăvit
E Domnul, al meu bun Păstor!
El m-a ocrotit printre stânci de granit,
M-a pus lângă-al vieții izvor.
El m-a ocrotit printre stânci de granit
De-asupra uscatelor văi,
Cu mâna Lui tare mereu m-a umbrit
Pe urmele pașilor Săi,
Pe urmele pașilor Săi.
Ce bun Salvator, minunat și slăvit
Povara mea El a purtat;
El m-a ridicat și voi sta neclintit
Pe culmea iubirii salvat.
Cu ce îndurare-ncunună pe sfinți,
Le dă plinătate de har;
Ei cântă-n extazul iubirii fierbinți
Iertarea primită în dar.
Și-n slavă-mbrăcat când mă voi ridica
Să ies înainte pe nori,
Salvarea măreață și-atunci voi cânta
În glorie de mii de ori.

Fiți binecuvântați!

Predica amuțită

Psalmul 19:1-5 Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui. O zi istorisește alteia acest lucru, o noapte dă de știre alteia despre El. Și aceasta fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit: dar răsunetul lor străbate tot pământul, și glasul lor merge până la marginile lumii.

Azi am citit și începutul acestui psalm frumos. Într-o lume în care nu se mai vorbește atât despre Dumnezeu există totuși locuri în care lauda și slăvirea Numelui lui Dumnezeu nu încetează niciodată: cerurile, ziua și noaptea.

Felul în care El poate fi văzut în acestea 3 este extraordinar, fiindcă cerul este o lucrare cu adevărat uriașă. Cerul nu poate fi cuprins în nicio măsurătoare. E gol și e totuși plin, e încărcat și e totuși atât de aerisit, e curat și cu toate acestea uneori nu poți vedea stelele. Succesiunea zi-noapte este atât de exactă încât oamenii o pot măsura cu secunda. Precizia în lucrurile  mărunte create de Dumnezeu poate fi ușor observată (cu toate că mă amăgesc când spun că lui Dumnezeu i-a fost mai greu să facă ziua și noaptea decât cerurile). În timp ce ziua și noaptea pot fi măsurate, până acum nu am auzit pe nimeni care să poată măsura cerul. Cât de măreț e Dumnezeu dacă psalmistul s-a uitat la cer și a descoperit acolo lucrarea mâinilor lui Dumnezeu? Natura și cerul îl glorifică pe Creatorul, dar noi,… spunem de la o zi la alta măreția lui Dumnezeu?

Fiți binecuvântați!