Motiv de bucurie în rugăciune

Psalmul 116:1 „Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele. Da, El și-a plecat urechea spre mine, de aceea-L voi chema toată viața mea.”

Orice rugăciune facem trebuie să fim conștienți că nu e o risipă de vorbe și timp. Dacă suntem într-o atitudine corectă față de rugăciune, dacă-i cunoaștem valoarea, atunci înțelegem că ea este principala cale de dialog cu Dumnezeu. El ne vorbește prin Cuvânt iar noi îi răspundem prin rugăciune.

Dacă nu mai ai motivație în rugăciune e pentru că nu ai așteptat să vezi răspunsul la rugăciunile anterioare. Eu cred că dacă am vedea felul în care ne răspunde Dumnezeu cererilor atunci viața noastră de rugăciune s-ar intensifica. L-am iubi pe Domnul mai mult.

Psalmul 116 începe cu acest frumos gând al răspunsului pe care îl dă Domnul rugăciunilor noastre. Psalmistul îl iubește pe Dumnezeu pentru că îi sunt ascultate rugăciunile, că sunt auzite și că în momentul în care acesta se roagă lui Dumnezeu, divinitatea „își pleacă urechea” spre el. Dumnezeu vrea să audă rugăciunile noastre și se bucură când aude cererile noastre după voia Sa.

Biblia ne îndeamnă să ne rugăm neîncetat. Să fim dar conștienți că fiecare rugăciune sinceră este auzită, ea este un har în relația cu Creatorul nostru, un mijloc de comunicare extraordinară. Acest adevăr ar trebui să ne cizeleze adresarea, alegerea cuvintelor, atitudinea și ardoarea rugăciunii înălțată cu credință către Mântuitorul nostru.

Fiți binecuvântați!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s