Pe îngusta cale-a vieţii drumul nu-i aşa umblat,
Eu şi tu păşim agale cu o cruce şi-un oftat.
De eşti prins la vreo răscruce ce-are slava lumii-n ea,
Bogăţia, faima, gluma, pare via cea mai rea!
.
A te ţine pe parcursul Drumului ce duce-n sus,
E nevoie de astâmpăr, rugăciune, şi-un Isus.
Pe aleea vieţii zilnic, treci răscruci a îndoielii,
N-alege să treci tu singur, căci cazi pradă-nvălmăşelii.
.
Cu răscruci de multe drumuri în viaţă te-ntâlneşti,
Neştiind de-i bună calea ce urmează s-o păşeşti,
Stai! Şi-alegerea să-ţi fie măsurată-n voia Lui,
Căci eşti om cu multă fire trudnică pământului.
.
Când răscrucile cu-alegeri pe întuneric se ivesc
Hotărârea frate-ţi fie: „pe genunchi mă dumiresc!”
Doar o candelă sclipeşte pe cărarea unde eşti,
E Cuvântul ce-ţi dă viaţă, deci făclia s-o păzeşti!
.
Mulţi se-avântă prin răscrucea alegerii prea grăbit,
Eu cu miile de gânduri mă tem să nu fiu pripit.
Linişte şi chibzuinţă, oameni dragi şi rugăciune!
Spune-ţi-mi vă rog şi mie: ce e rău şi ce e bine?
.
De păcatului îi sunt gazdă n-are rost să meditez,
Orice alegere aş face ea mă poartă-n sens invers.
Mintea trebuie să-mi fie ancorată în Scripturi,
Prin credinţă umblă teferi credincioşii Domnului.
.
Mă proştern în rugăciune stăruind în faţa Ta:
“Tată bun arată-mi calea, pregăteşte-mi inima,
Să privesc atent la Isus, să urmez doar paşii Lui,
Iar răscrucea îndoielii s-o confrunt Cuvântului”.
.
Crucea-n spate şi o urmă… lăsăm dâre fiecare;
Cum ales-am urma spune, ea spre cer conduce oare?
De pe drum la vreo răscruce urma pleacă dispărută,
E alegerea din viață ce n-a fost bine făcută.
.
Pune-ţi viaţa-n rânduială înaintea Domnului,
Doar aşa afla-vei harul cunoştinţei binelui.
Până atunci pășim agale lăsând urme de pământ,
La răscruci bătătorite, calea-ngustă alegând.