Dumnezeu care dă…

Iacov 1:5-8 “Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată. Dar s-o ceară cu credinţă fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării turburat şi împins de vânt încoace şi încolo. Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul, căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.”

Haideţi să ne uităm puţin la dărnicia lui Dumnezeu aşa cum apare ea în versetele de mai sus. Cel mai important lucru când vine vorba să ceri ceva de la Dumnezeu e fără îndoială ÎNŢELEPCIUNEA.  S-o ceri de la Dumnezeu este însă un lucru ŞI MAI ÎNŢELEPT pentru că El este izvorul înţelepciunii (Proverbe 3:19). În rugăciunile noastre suntem tentaţi să devenim cerşetori şi nu închinători pentru că nu am înţeles corect relaţia lui Dumnezeu cu noi. Noi când cerem trebuie să avem în schimb credinţa, El când oferă vrea să vadă dacă noi avem suficient “capital” de credinţă. Cu cât avem mai multă credinţă primim mai multe binecuvântări.

“…Dumnezeu care dă…”  L-aţi acuzat vreodată pe Dumnezeu că e zgârcit, că nu vă ia în seamă durerea, că nu vă oferă ceea ce i-aţi cerut? Mie mi se întâmplă să cad în această încercare… totuşi Dumnezeu e mai darnic decât îmi pot eu imagina.

Câteva daruri esenţiale pe care mi le dă Dumnezeu şi eu nu am apreciat îndeajuns:

1. Mântuirea. E lucrul pe care l-am primit în dar prin credinţa în moartea şi învierea Fiului lui Dumnezeu pentru păcatele mele. Salvarea de la moarte ar trebui să fie motorul rugăciunilor noastre de mulţumire.

2. Viaţa. Trăiesc şi uit că viaţa e darul lui Dumnezeu pentru mine în fiecare dimineaţă când îmi redeschid ochii.

3. Sănătatea. Uit că pot să mă mişc, pot să gândesc normal, uit că pot să văd; toate binecuvântările unui trup sănătos sunt de la Dumnezeu. Pot să lucrez să îmi câştig pâinea.

4. Familia. Uit adesea să mulţumesc pentru darul de a avea ambii părinţi alături, fraţi şi oameni care sunt aproape de mine; Dumnezeu mi ia dat şi El le-a făcut toate pentru mine.

Să ne arătăm mulţumitori Domnului pentru darul mântuirii şi al vieţii este secretul menţinerii unei atitudini smerite înaintea lui Dumnezeu. Să mulţumim pentru sănătate şi familie este cred unul dintre rezultatele prezenţei înţelepciunii în viaţa noastră de credinţă, dar şi un motiv pentru Dumnezeu să ne susţină în continuare familia şi viaţa.

Advertisements

Om bogat, om sărac.

IACOV 1:9-10

” Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălţarea lui. Bogatul, dimpotrivă, cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.”

Ce înseamnă să fii într-o stare “de jos”? Înseamnă să nu ai haine? să nu ai ce mânca? să nu ai ce bea? să nu ai casă? să nu ai servici? Categoric nu. Înseamnă să le poţi avea pe toate acestea dar la un nivel mai scăzut decât s-ar putea. Să dăm un exemplu. Eu am înţelepciune, dar înţelepciunea mea nu va fi egală cu înţelepciunea lui Solomon ( a fost cel mai înţelept om, pentru că Dumnezeu a hotărât aşa)   şi niciodată egală cu cea a lui Dumnezeu (El este Atotştiutor).  Dumnezeu ne-a făcut pe toţi egali totuşi mediul în care ne naştem nu este la toţi acelaşi. Sau, un frate din Africa care nu are apă potabilă e într-o stare mai de jos faţă de unul din Europa care are apă potabilă din belşug; ambii sunt însă la fel văzuţi de Dumnezeu. Ceea ce ne îndeamnă Iacov este lucrul următor:

1.Dacă eşti într-o stare de jos laudă-te şi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru ce eşti şi ce ai, ştiind că Dumnezeu te susţine. Cel dintr-o stare de jos e invitat să cultive spiritul mulţumitor.

2.Dacă eşti într-o stare “de sus”, eşti bogat, ai mai mult decât suficient, fii smerit şi nu te încrede în avuţia ta. Întreabă-te cum poţi sluji Domnului cu ceea ce El ţi-a dat.

Bogatul e invitat să cultive smerenia, adică sărăcia în duh pentru ca încrederea bogatului să nu fie în lucrurile pe care le deţine ci să recunoască că sunt toate darul lui Dumnezeu.

Viaţa e darul pe care l-am primit cu toţii. Să mulţumim Domnului Isus Cristos pentru ea dar mai ales pentru viaţa veşnică pentru că aceasta este bogăţia comună oferită fără părtinire atât a fratelui bogat cât şi celui sărac.

Povara îngrijorării

Neliniştea, îngrijorarea ne împarte energia canalizând-o în două direcţii: înspre priorităţile de azi şi înspre problemele de mâine.

Pentru că ştiu că ajutorul Lui vine la timpul potrivit, mă pot bucura de prezent.

Soluţia este aceasta: abordează problemele de azi cu resursele pe care le deţii azi. Problemele de mâine lasă-le pentru mâine. Pentru că încă nu deţii resursele pentru mâine. Pentru azi ai resurse suficiente.

El a promis că-ţi dă o candelă pentru picioarele tale, nu un glob de cristal în care să citeşti viitorul.  Nu avem nevoie să ştim ce se va întâmpla mâine.

Max Lucado, “Călătorie fără bagaje”

Postul

Postul este schimbare a inimii. Scopul suprem al postului este apropierea de Dumnezeu.

Postul este abstinenţă cu un scop spiritual.

Prin post omul dobândeşte un comportament calm, libertatea să-şi folosească limba şi o bună înţelegere a minţii lui.

Dacă există în viaţa ta o sursă de păcat nerezolvat, postul ţinut pentru acel păcat îi va zdrobi puterea în viaţa ta. Postul nu este necesar de fiecare dată când înfreuntăm păcatul, dar slujeşte ca semn exterior al unei căinţe şi dureri autentice pentru acel păcat.

Într-o zi de post poţi să evaluezi unde te afli în raport cu obiectivele tale şi poţi să obţii călăuzire din partea Domnului prin Cuvântul Său.

Meditaţia înseamnă să te gândeşti la Scriptură la măreţia şi la harul lui Dumnezeu, la căile, la atitudinile şi la principiile Lui.

Bobby Moore, VIAŢĂ DEVOŢIONALĂ PERSONALĂ