Încercarea credinţei

Iacov 1:3 “ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.”

Bucuria pe care trebuie să o aibă un credincios când vine încercarea este cel puţin dublă. Pe de o parte el este conştient în încercare că nu trece la voia întâmplării prin ea. Apoi că încercarea vine acolo unde există credinţă: ” încercarea credinţei voastre”… Noi trebuie să ne bucurăm că Dumnezeu are un scop pentru fiecare încercare: să formeze în noi un om lăuntric puternic spiritual. Dacă Dumnezeu vrea acest lucru dându-mi încercări, să fim mulţumitori lui Dumnezeu că atât de atent cu noi şi că ne trece prin testele sale de rezistenţă. Din moment ce Dumnezeu ne-a creat, mă simt liniştit şi bucuros în încercare căci chiar şi cu preţul vieţii mele Dumnezeu e în control ştiind exacr cât sunt capabil să rezist. DACĂ ÎNCERCAREA ESTE MARE ÎNSEAMNĂ CĂ POT TRECE CU DUMNEZEU PRIN ÎNCERCĂRI MARI. Dacă încercarea nu este aşa mare să fiu mulţumitor lui Dumnezeu că mă ia uşor şi se poartă atât de gingaş cu mine.

Ce nu te doboară, te întăreşte, spunea cineva. Dacă rămâi tare în încercare bucură-te: tocmai ai întrat în supravegherea atentă a lui Dumnezeu care te-a ales pentru a lucra cu tine la desăvârşirea răbdarii.

“Limba este un mic mădular şi se făleşte cu lucruri mari. Iată un foc mic ce pădure mare aprinde.” Iacov 3:5

Primul lucru pe care îl aflăm în text nu este legat numai de dimensiunea limbii ci mai ales tendinţa ei principală: lauda, fala. Limba prin poziţia ei nu este un mădular expus, pus la vedere însă joacă un rol important în articularea cuvintelor. Ea se face văzută prin sunet. Plăcerea limbii este să se fălească, să nu stea ascunsă, să nu tacă. Limbii nu-i place să stea în umbră, ea tânjeşte să fie în centrul atenţiei. Orice foc necontrolat reprezintă un pericol pentru tot ceea ce este în jur. Limba necontrolată poate să ardă multe suflete nevinovate.

Să avem grijă de limbă ştiind că în gură purtăm nu numai un mădular mic ci un “chibrit” care poate arde inima celor ce ne ascultă. Păziţi-vă limba, vegheaţi la ea, oridecâteori ne deschidem gura alimentăm un foc mic cu aer ce poate să mistuie.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s